Ce ți se cuvine ca șofer pe curse în UE
Verificat la: 15 noiembrie 2026
Țări: România
Ești angajat la o firmă din România și faci curse în UE? Pe lângă salariu, legea îți dă câteva lucruri pe care nu trebuie să le ceri ca pe o favoare: diurna, salariul țării în care lucrezi la anumite curse, repausul lung în afara cabinei, pe banii firmei, drumul acasă cel mult la patru săptămâni și plata orelor lucrate în plus. Mai jos le iei pe rând, cu ce scrie în lege și ce să întrebi la angajare.
Ce e diurna și de ce nu e salariu?
Diurna e suma pe zi pe care o primești cât ești plecat în cursă, pe lângă salariu. În acte îi spune „indemnizație de delegare” sau „de detașare”, iar la șoferi mai apare ca „prestații suplimentare”. Codul muncii spune că salariatul trimis să lucreze în altă parte are dreptul la plata transportului și a cazării și la o indemnizație.
Diferența față de salariu se vede la taxe. După Codul fiscal, pentru diurnă nu se plătesc impozit și contribuții la pensie și la sănătate, dar numai până la un plafon. Plafonul are două părți:
- de 2,5 ori diurna pe zi pe care statul o dă angajaților lui trimiși în străinătate;
- pe lună, cel mult trei salarii de bază de-ale tale. Dacă ești plecat doar o parte din lună, plafonul se socotește la zilele de plecare.
Ce trece de plafon se taxează ca salariul.
De regula cu trei salarii se leagă direct salariul din contract: cu un salariu de bază mic, și diurna scutită e mai mică.
De aici vine și riscul. La „700 de euro salariu și 2.100 diurnă”, contribuțiile la pensie se plătesc pentru 700.
Ce întrebi la angajare:
- cât e salariul de bază din contract și cât e diurna pe zi;
- pentru ce zile primești diurna: și pentru weekendul stat în parcare? și pentru zilele de drum spre camion?
- când se plătește și dacă apare pe fluturaș, separat de salariu;
- ce primești în săptămânile de acasă. Diurna se dă doar pentru zilele de plecare.
Nu există o diurnă „legală” pe care firma e obligată să ți-o dea în euro pe zi. Suma e cea din contract sau din regulamentul firmei. Cere-o în scris.
Când mi se cuvine salariul din țara în care lucrez?
Regula vine din Pachetul Mobilitate (Directiva (UE) 2020/1057) și ține de felul cursei, nu de câte zile stai într-o țară.
Ți se cuvine cel puțin salariul țării în care lucrezi (în lege: ești „detașat”) la:
- cabotaj: încarci și descarci în aceeași țară străină. Încarci la Hamburg, descarci la München;
- curse între două țări străine: încarci la Lyon și descarci la Milano, cu firma în România.
Nu ți se cuvine la:
- curse bilaterale: din România într-o altă țară sau dintr-o altă țară spre România. Arad–Hamburg, apoi Hamburg–Arad;
- tranzit: treci printr-o țară fără să încarci sau să descarci acolo.
La o cursă bilaterală, legea mai lasă o încărcare sau o descărcare pe drum, în țările prin care treci, cu o condiție: să nu încarci și să descarci în aceeași țară. La întoarcerea spre România pot fi două, dacă la dus n-ai avut niciuna.
Pentru zilele în care ești detașat, firma ta trebuie să trimită o declarație de detașare autorităților din țara respectivă, cel târziu în ziua în care începe detașarea. O face online, pe un portal european.
Ce înseamnă pentru tine: la un control în trafic trebuie să poți arăta, pe hârtie sau pe telefon,
- o copie a declarației de detașare;
- dovada cursei, de exemplu CMR-ul;
- înregistrările tahografului, cu simbolurile țărilor în care ai lucrat.
Cere firmei copia declarației înainte să pleci. Și întreabă cum îți calculează zilele de cabotaj și de curse între țări străine, și unde le vezi pe fluturaș.
Am voie să fac repausul de weekend în cabină?
Repausul săptămânal normal, cel de cel puțin 45 de ore, nu ai voie să-l faci în cabină. Regulamentul european (561/2006, schimbat în 2020) spune trei lucruri:
- repausul de 45 de ore sau mai lung nu se face „la bordul unui vehicul”;
- se face într-un loc de cazare cu unde să dormi și cu baie, potrivit și pentru bărbați, și pentru femei;
- cazarea o plătește firma: „eventualele costuri de cazare în exteriorul vehiculului sunt suportate de către angajator”.
În cabină poți face repausul zilnic și repausul săptămânal redus, cel de cel puțin 24 de ore.
Unde îți petreci repausul lung alegi tu. Comisia Europeană dă ca exemple hotelul, motelul, un apartament închiriat sau o locuință.
Dacă firma îți spune „dormi în camion, că e gratis”, pentru repausul de 45 de ore regula e încălcată. Întreabă de la angajare unde dormi în weekendul prins pe drum și cine plătește.
La câte săptămâni trebuie să ajung acasă?
La cel mult patru săptămâni. Sau la trei, dacă ai luat două repausuri săptămânale reduse la rând.
Firma trebuie să-ți organizeze munca așa încât, în fiecare perioadă de patru săptămâni la rând, să te poți întoarce acasă sau la baza firmei din țara ei, ca să faci acolo cel puțin un repaus săptămânal normal.
Două repausuri reduse la rând se pot face doar pe curse internaționale, în afara țării firmei. După ele, firma trebuie să te poată aduce înapoi înainte de repausul lung care urmează.
Pe banii cui? Regulamentul spune că firma „organizează”. Comisia Europeană spune că firma organizează întoarcerea pe cheltuiala ei.
Poți să nu vrei să te întorci. E dreptul tău, nu obligația ta. Comisia spune că îi poți scrie firmei, de exemplu pe email, că de data asta nu vrei. Firma trebuie să păstreze dovezi despre cum și-a făcut datoria și să le arate la control.
Deci „6 cu 2” poate fi alegerea ta. Nu poate fi singura variantă pe care ți-o dă firma.
Cât am voie să conduc?
Regulile de bază, din același regulament european:
- pe zi: cel mult 9 ore de condus. De două ori pe săptămână poți ajunge la 10;
- pe săptămână: cel mult 56 de ore;
- în două săptămâni la rând: cel mult 90 de ore;
- pauza: după 4 ore și jumătate de condus, o pauză de cel puțin 45 de minute. O poți împărți în două: întâi cel puțin 15 minute, apoi cel puțin 30;
- repausul zilnic: cel puțin 11 ore. Îl poți face și în două bucăți, de 3 și de 9 ore. De cel mult trei ori între două repausuri săptămânale poate fi redus, la cel puțin 9 ore;
- repausul săptămânal: cel puțin 45 de ore. Poate fi redus până la 24 de ore, dar ce ai redus iei înapoi, într-o singură bucată, până la sfârșitul celei de-a treia săptămâni de după.
Sunt și excepții, pentru echipaj, feribot sau situații neprevăzute. Nu le-am trecut aici.
Un calculator de timpi de condus vine pe site mai târziu.
Ce bani și ce zile libere ți se cuvin?
Pe lângă diurnă, legea îți dă câteva lucruri sigure. Sporurile de mai jos se socotesc la salariul de bază din contract, nu la diurnă.
Salariul minim. De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară e de 4.325 de lei pe lună, pentru program normal, adică 25,949 lei pe oră. Sporurile nu intră în el. Firma nu are voie să-ți treacă în contract un salariu de bază mai mic.
Orele suplimentare. Programul normal e de 8 ore pe zi și 40 pe săptămână. Ce lucrezi peste e muncă suplimentară.
- Cu tot cu orele suplimentare, nu poți trece de 48 de ore pe săptămână. Legea lasă și săptămâni mai lungi, dacă media pe patru luni rămâne de cel mult 48.
- Orele suplimentare se compensează cu ore libere plătite, în următoarele 90 de zile.
- Dacă nu se poate, se plătesc cu un spor de cel puțin 75% din salariul de bază.
- Nu ți se pot cere fără acordul tău, în afara urgențelor.
Munca de noapte. E munca dintre orele 22 și 6. Dacă lucrezi noaptea cel puțin 3 ore, ai una din două: program mai scurt cu o oră în ziua aceea, fără să-ți scadă salariul, sau un spor de 25% din salariul de bază.
Sărbătorile legale. Dacă lucrezi într-o zi de sărbătoare legală, ți se cuvine timp liber în schimb, în următoarele 30 de zile. Dacă firma nu ți-l poate da, primești un spor de cel puțin 100% din salariul de bază. O zi de 1 Mai lucrată se plătește, deci, cel puțin dublu.
Sâmbăta și duminica. Repausul săptămânal e de 48 de ore la rând, de regulă sâmbăta și duminica. Dacă la firma ta se dă în alte zile, ai dreptul la un spor. Cât e nu spune legea: se trece în contract. Întreabă.
Concediul de odihnă. Cel puțin 20 de zile lucrătoare pe an, plătite. În concediu primești cel puțin salariul de bază și sporurile permanente din contract, socotite ca medie pe ultimele trei luni.
Concediul medical. Pentru o boală obișnuită primești o parte din venitul tău brut mediu din ultimele 6 luni, după câte zile are certificatul: 55% la un certificat de cel mult 7 zile, 65% la unul de 8 până la 14 zile, 75% la unul mai lung. Ca să ai dreptul, îți trebuie cel puțin 6 luni lucrate cu acte în ultimele 12.
Până la sfârșitul lui 2027 mai e o regulă: prima zi de concediu medical nu se plătește. Zilele 2–6 le plătește firma, iar din ziua a 7-a plătește casa de sănătate. Dacă boala ține fără pauză și primești mai multe certificate, se taie tot o singură zi. Prima zi se plătește totuși dacă ești internat în spital sau dacă ești inclus într-un program național de sănătate.
Ce nu e obligatoriu. Tichetele de masă, bonusurile, primele și al 13-lea salariu nu sunt în Codul muncii. Firma le dă dacă vrea. Dacă ți s-au promis la telefon, cere să fie scrise în contract: altfel n-ai cum să le ceri mai târziu.
Cere ca pe fluturaș să apară separat salariul de bază, sporurile, orele suplimentare și diurna. Așa vezi ce ai primit pentru fiecare.
Unde reclam dacă firma nu respectă regulile?
- Salariu, diurnă, contract, concediu: la Inspecția Muncii, la petiții și sesizări, sau la inspectoratul de muncă (ITM) din județul firmei. Datele lor sunt pe pagina de contact a Inspecției Muncii.
- Timpi de condus, pauze, repaus în cabină: la ISCTR, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. El face controalele de tahograf în România.
- Ești în străinătate și ai o problemă pe loc: controlul îl fac autoritățile din țara în care te afli.
Păstrează dovezi: contractul, fluturașii, mesajele de la dispecer și datele de pe cardul tău de tahograf.
Dacă n-ai semnat încă, vezi întâi Înainte să semnezi: ce ceri în scris și cum verifici firma.
Lucrezi pentru o firmă din altă țară?
Atunci contractul e după legea de acolo: alt salariu minim, alte asigurări, alt concediu. Regulile europene de mai sus rămân aceleași.
Prima pagină pe țară e Contract de șofer în Germania. Urmează și alte țări.
Surse
- Regulamentul (CE) nr. 561/2006, timpii de condus și de odihnă, forma consolidată (EUR-Lex)
- Comisia Europeană: întrebări și răspunsuri despre timpii de condus și de odihnă (în engleză)
- Directiva (UE) 2020/1057, detașarea șoferilor (EUR-Lex)
Pagina e pentru informare, nu e consultanță juridică. Regulile se schimbă: înainte să te bazezi pe ele, verifică și sursa oficială.